Ce cred românii despre schimbările climatice în 2022?
Social Innovation Solutions și IZI data au efectuat un studiu în august 2022 la nivel național cu 1081 respondenți, eșantion reprezentativ național la nivel urban și rural în rândul populației digitalizate, cu scopul de a înțelege atitudinea românilor față de subiectul schimbărilor climatice în România.
Când vine vorba de impactul schimbărilor climatice, românii sunt mai degrabă pesimiști, cu pondere mai mare în rândul tinerilor de 15–24 ani și a persoanelor din mediul urban, se arată într-un studiu realizat cu peste 1000 de respondenți care va fi prezentat integral în cadrul conferinței internaționale Climate Change Summit. Acest lucru s-ar putea datora faptului că adolescenții și tinerii se informează mai mult cu privire la problemele legate de mediu decât celelalte segmente de vârstă analizate.
Nivelul de optimism în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice este mai scăzut cu cât respondenții sunt mai tineri, respondenții până în 24 de ani fiind cei mai puțin optimiști (10%), urmați de tinerii între 25 și 34 de ani (14%), și persoanele între 35 și 44 de ani (16%), însă pentru românii între 45 și 54 de ani acesta ajunge la 21%, și chiar 22% pentru cei peste 54 de ani.
Climate Change Summit este primul summit din România dedicat soluțiilor la schimbările climatice și are ca obiectiv să devină un eveniment de referință pentru liderii naționali și europeni din domeniu, să identifice soluții aplicabile la nivel local și regional în domeniul climei și sustenabilității.
Evoluția comportamentului românilor
În anul 2022, comparativ cu anul trecut, se remarcă o creștere a interesului față de comportamentul prietenos cu mediul, manifestat prin acțiuni precum atenția la consumul de resurse și energie, dar și prin intermediul colectării selective. Un posibil motiv ar putea fi comunicarea în jurul temelor legate de mediu din presă și rețelele sociale. Când vine vorba despre atitudinile românilor care privesc spre 2035, comportamentul prietenos cu mediul primează, alături de dorința de învățare și dezvoltare, fără a exista diferențe semnificative între categorii socio-demografice.
Conform rezultatelor comparative oferite de studiile din 2021 față de 2022, nivelul de conștientizare cu privire la schimbările climatice a crescut, însă ponderea pe care oamenii o atribuie acțiunilor concrete pentru dobândirea de obiceiuri mai sustenabile a scăzut: astăzi doar 63% consideră că deșeurile influențează negativ mediul față de 73% în 2021, și doar 47% dintre respondenți consideră în prezent că ambalajele folosite pentru mâncare au un impact foarte mare asupra mediului față de 56% în 2021.
Efectele crizei asupra schimbării priorităților
Cantitatea deșeurilor generate în sistemul actual de gestionare a sortării, utilizării și reciclării ambalajelor se află pe primul loc când vine vorba de percepția asupra impactului negativ pe care acestea îl au asupra mediului, urmate de felul în care sunt ambulate produsele alimentare, dar cu un barometru care arată la nivel general o scădere în ponderea procentuala. Pe ultimul loc, percepută ca fiind cea mai puțin periculoasă pentru mediu, este industria textilă, hainele aflându-se în percepția românilor, pe aceeași poziție a clasamentului ca anul trecut.
În plus, alegerile respondenților pentru atitudinile pe care ar dori să le vadă mai mult în societatea anului 2035 tind să nu mai pună accent pe abilitățile de tip „soft skills” și pe spiritul de comunitate, comparativ cu 2021, iar această tendință poate fi interpretată ca o mentalitate indusă de criză care îi determină indirect pe oameni să devină mai preocupați de problemele urgente care îi afectează pe termen scurt.
Ce pot face companiile?
Atitudinile ecologice sunt pe primul loc când vine vorba de măsurile pe care oamenii cred că ar trebui să le adopte companiile din România, exemple concrete fiind utilizarea becurilor cu LED sau refolosirea și reciclarea materialelor. Respondenții au ales ca alte două cele mai importante măsuri un nivel de salarizare corect care să motiveze un personal calificat și oferirea de beneficii extrasalariale pentru servicii corelate cu un stil de viață sănătos prin abonamente la săli de sport, informări cu privire la diferite riscuri și asigurări private de sănătate. Preocuparea pentru sănătatea angajaților este menționată într-o semnificativ mai mare măsură în rândul respondenților aflați între 25 –34 ani, respectiv 68% dintre aceștia. Deși nu se află în top 3 mențiuni ale respondenților, în cazul celor cuprinși în grupul țintă 15-24 ani aproape jumătate consideră importantă îmbunătățirea nivelului de educație prin facilitarea de către angajator a unor de cursuri de specializare, sau participarea la simpozioane și congrese.
Astfel, conform acestui studiu, la nivel de companii oamenii își doresc mai mult decât orice altceva să vadă adoptarea unor atitudini responsabile față de mediu, dar și faptul că generația Millennials prioritizează măsurile care vizează sănătatea angajaților (68%), în timp ce Generația Z apreciază mai mult decât alte generații beneficiile care au în vedere educația, de exemplu prin oferirea de cursuri de specializare (55%).
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
75% din români cred că sursele de energie regenerabilă ar trebui să predomine în România, potrivit studiului anual SIS despre percepția românilor despre schimbările climatice.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Fără diferențe între categoriile de vârstă, genuri sau medii de rezidență, cei mai mulți dintre români sunt de acord cu faptul că schimbările climatice există și sunt o problemă reală, procentele de pe scală menținându-se în linie cu statistica din anul 2021.
Soluții pentru schimbările climatice
1 din 2 respondenți cred că până în anul 2035 se vor găsi soluții pentru încetinirea schimbărilor climatice, iar peste 1/3 dintre respondenți sunt mai degrabă neîncrezători. Un procent foarte mare, respectiv 77%, dintre respondenți, consideră că schimbările climatice au impact real asupra vieții de zi cu zi, în timp ce restul de 23% spun că acestea nu au neapărat un impact sau chiar deloc. Membrii generației Z sunt cei care consideră în cea mai mare măsură faptul că schimbările climatice au un impact mare, în timp ce semnificativ mai mulți bărbați față de femei spun că acestea nu au un impact (4% vs 1%).
Respondenții sunt cel mai îngrijorați de impactul negativ asupra agriculturii și de poluarea aerului, urmate de creșterea temperaturii, deșertificarea și inundațiile. Procentul respondenților preocupați de fiecare dintre aceste probleme este în scădere, iar cauza acestui trend descrescător poate fi atribuit accentului mai redus acordat în media schimbărilor climatice în contextul provocărilor ultimilor ani, lucru care aduce în mentalitatea colectivă o percepție de diminuare a importanței subiectului.
Bariere în reducerea impactului schimbărilor climatice
Unul dintre motivele principale pentru care este dificil să fie redus impactul schimbărilor climatice este rezistența la schimbare a comportamentelor de consum, conform răspunsurilor a 31% dintre respondenți, în timp ce aproape jumătate din totalul participanților la studiu sunt de părere că principalul motiv pentru care este dificilă reducerea impactului schimbărilor climatice se datorează autoritățile care nu impun măsuri mai drastice care să genereze această schimbare de comportament în rândul cetățenilor.
Motivele pentru care nu se colectează selectiv
Aproape jumătate dintre respondenți sunt de părere că principalul motiv pentru care este dificilă reducerea impactului schimbărilor climatice este faptul că autoritățile nu impun măsuri suficient de drastice încât să genereze schimbarea comportamentelor, iar pe locul doi, cu aproape o treime din respondenți, apare rezistența la schimbarea comportamentelor de consum. Mai mult, potrivit studiului 63% dintre români consideră că sunt mai implicați în problema schimbărilor climatice decât guvernul și autoritățile locale.
Chiar dacă există o diferență statistică între felul în care grupurile țintă se raportează la motivele pentru care colectarea selectivă nu îndeplinește standardele europene pe teritoriul României ( gen feminin vs. masculin, mediu urban vs. rural), în ceea ce privește motivele pentru care nu se colectează selectiv, pe primul loc se află infrastructura nepotrivită și faptul că oamenii nu știu să colecteze corect, ambele fiind menționate pe locul 1 de un număr egal de respondenți, respectiv o treime.
Cu toate că 51% dintre respondenți au declarat că nu știau că, potrivit pactului de la Paris, România are angajamentul ca până în 2050 să reducă emisiile cu efect de seră, respondenții sunt, însă, dispuși să facă sacrificii pentru protejarea mediului: fără diferențe semnificative între genuri, medii de rezidență și vârste, majoritatea românilor (70%) declară că sunt de acord cu taxarea suplimentară a produselor poluante.
Energia regenerabilă este menționată în proporție de 75% când vine vorba de sursele care ar trebui să predomine în România, la distanță considerabilă față de toate celelalte variante de surse de energie.
Soluții de reducere a schimbărilor climatice
În strânsă corelație cu percepția respondenților cu privire la sursele de energie care ar trebui să predomine în România, principala soluție de reducere a impactului pe care îl au schimbările climatice este creșterea ponderii energiilor regenerabile, urmată pe locul 2 și 3 de reducerea emisiilor generate de autoturisme și creșterea investițiilor ecologice în sectorul privat, conform selecției făcută de peste jumătate dintre respondenți. În analiza grupurilor țintă, respondenții de gen masculin menționează creșterea ponderii energiilor regenerabile și investițiile ecologice în sectorul privat ca fiind principalele două zone de acțiune, jumătate dintre femeile din grupul țintă considerând că reducerea emisiilor generate de autoturisme este a doua ca importanță în lista de soluții pentru reducerea impactului pe care le au schimbările climatice asupra mediului.
Persoanele din mediul urban sunt mai informate cu privire la tema schimbărilor climatice, diferențele față de răspunsurile obținute din rural provenind din media mențiunilor oferite la întrebarea legată de soluții pentru reducerea impactului schimbărilor climatice (2.6% față de 2.3%).
Climate Change Summit este organizat de Social Innovation Solutions, organizație activă în sustenabilitate, impact social și inovație, la inițiativa și cu susținerea BRD Groupe Société Générale, în calitate de partener fondator. Printre cele mai importante teme pe agenda primei ediții Climate Change Summit se numără: tranziția către economie verde, energie regenerabilă și politici energetice, agricultură sustenabilă, protecția biodiversității, finanțare verde, producție sustenabilă, politici de mediu, economie circulară, reziliența climatică a orașelor, start-up-uri inovatoare sau tehnologii noi.
Evenimentul are loc pe 4-5 octombrie 2022, la Teatrul Odeon din București.
Înscrierile se fac pe baza unui formular și mesaj de motivație, cei interesați putând participa la eveniment la Teatrul Odeon pe 4-5 octombrie 2022, sau online, pe site-ul climatechange-