FOTO 1: Paul cu colegii SIS, Mariana Stan & Ciprian Stănescu, la premiile EUROPEAN ENTERPRISE PROMOTION AWARDS, unde au FOST PREMIAȚI ÎN 2023 cu programul Future Makers

FOTO 2: Paul & Codrin, fondatorii oko, au câștigat premiul Social Impact Award 2019

Paul, ai avut un parcurs interesant, cu un trecut în industria gaming. Ne povestești puțin despre asta, te rog?

Cred că, în realitate, lucrurile au stat puțin invers: de la sustenabilitate la gaming și înapoi la sustenabilitate.

De fel, îmi place să acord multă atenție deciziilor macro pe care trebuie să le iau pentru mine. Nu sunt genul de om care se împotmolește în fiecare decizie mică pe care o ia 24/24, ci mai degrabă în mutările mai importante și în rolul pe care fiecare alegere îl joacă în dezvoltarea carierei și a vieții mele. În cazul unora dintre decizii, mă lansez în luni întregi de reflecții anticipative, conversații imaginare, simulări de trasee și așa mai departe. Trebuie să recunosc, îmi place să aud când oamenii spun că am fost norocos. Lucru pe care nu îl neg. Dar norocul ți-l mai faci și cu mâna ta…

Am știut mereu că experiența de lucru în corporație este ca un „master degree” pe care trebuie să îl am în portofoliu; cel puțin așa m-a sfătuit un prieten când eram mai tânăr. Iar acum dau mai departe același sfat celor mai tineri decât mine. Indiferent dacă vrei să fii antreprenor, să conduci proiecte creative, să construiești echipe, să îți asumi responsabilități majore sau să performezi în adevăratul sens al cuvântului, trebuie să treci măcar puțin prin experiența corporate. Nu cred că poți înțelege sistemele operaționale, dinamica echipei, presiunea rezultatelor, importanța unei livrări performante și gândirea strategică fără a experimenta un mediu construit pe acești piloni.

Altceva despre mine: nu-mi plac absolut deloc mediile rigide, statice, care necesită atenție la detalii foarte mici. Pur și simplu, mintea mea nu funcționează așa. Așadar, când am avut oportunitatea să lucrez în gaming, să dezvolt un program de inovație intern și să fiu Project Manager (chiar dacă junior) într-o echipă cu oameni de pe trei continente, în departamentul de pitching de idei de jocuri, îți poți imagina cât de fericit am fost. Cred că a contat și faptul că întrebarea bunicii mele din copilărie, „Ce-o să te faci tu cu jucatul ăsta toată ziua la calculator?!”, încă răsuna puternic în mintea mea în acea perioadă.

Bunico, uite că am făcut ceva.
Ar mai fi un detaliu foarte important de adăugat. La primul meu job, am câștigat Social Impact Award 2019 cu oko, un brand de haine din materiale sustenabile, pe care l-am fondat împreună cu cel mai bun prieten al meu și care își propunea să colaboreze cu artiști locali.

Fiind foarte tineri și abia la începutul drumului, am decis să punem visul pe pauză pentru o vreme, până când vom reuși să înțelegem mai bine ce se întâmplă cu viețile noastre. Poate că între timp ne-am mai lămurit. Ușor-ușor, ne-am întors să clădim oko, propunându-ne în primul rând să ne distrăm și să construim ceva care să ne reprezinte și care să evolueze odată cu noi. Primul pas a fost să înțelegem „cu ce se mănâncă” acest domeniu.

Dacă partea comercială și antreprenorială a fost întotdeauna pasiunea mea, lumea artiștilor îmi era foarte îndepărtată, deși mereu mi-am dorit să fac parte din ea, într-o formă sau alta. Datorită jobului, am avut ocazia să pătrund în acest mediu. Am început să colaborez cu oameni de creație incredibil de talentați, de pe mai multe continente, și să învăț cum să gestionez un mediu creativ într-o companie care trebuia să livreze performanță.

În același timp, aveam nevoie de bani pentru a dezvolta oko într-un mod sustenabil, iar mediul de startup-uri din România nu a fost entuziasmat de „idei brick and mortar,” așa că perspectiva unui investitor a picat din start. Ne-am gândit și că, fiind doar niște puști care abia începeau să înțeleagă viața, nu ar fi responsabil să obținem un credit.

Așa că… am luat un proiect on the side, mai întâi ca voluntar, apoi ca Project Coordinator și, ulterior, ca Project Manager. Este vorba despre incubatorul Future Makers, dezvoltat de Social Innovation Solutions. Mă amuză și acum faptul că nu am avut curajul să aplicăm la Future Makers cu ideile noastre; pe vremea aceea părea ceva din altă lume.

Timp de aproape trei ani am făcut toate aceste lucruri în paralel și am evoluat în toate direcțiile. Am devenit cel mai tânăr Project Manager la fostul meu loc de muncă, eram Project Manager al Future Makers și, împreună cu cel mai bun prieten, puneam pe picioare oko.

Sunt recunoscător pentru acest drum și pentru experiența acumulată în industria de gaming, pentru că am învățat să fiu o persoană creativă, organizată și performantă. Cred că am înțeles cum să-mi canalizez energia pentru a obține rezultate, cum să lucrez cu oameni talentați și dedicați, cum să-i înțeleg și cum să creez un mediu în care se simt confortabil să-și dezvolte personalitățile într-un mod autentic.

Tricourile oko sunt un exemplu de produs sustenabil. Ce provocări și oportunități ai întâlnit în crearea unui brand sustenabil și cum vezi viitorul modei sustenabile în România? Cum a apărut oko, afacerea ta cu tricouri sustenabile și încotro se îndreaptă?

Nu aș spune că am trecut de la un lucru la altul; este un proces continuu, în care fiecare pas are rolul său. Gândirea antreprenorială am avut-o dintotdeauna, provenind dintr-o familie de antreprenori, iar asta mă ajută în orice proiect în care sunt implicat, mai ales că sunt o persoană care are nevoie de spațiu pentru a se putea desfășura. Iubesc autonomia și înțeleg că aceasta vine la pachet cu mult curaj, dar și cu responsabilități pe măsură. Sunt îndrăgostit de felul în care îmi imaginez lucruri și le transform în realitate.

Povestea oko a început acum 2-3 ani, dar a devenit o treabă serioasă acum un an și jumătate. Am început alături de cel mai bun prieten, apoi ni s-a alăturat și prietena mea, iar acum avem și o tânără studentă talentată care ne ajută să „make things happen.” oko rămâne locul în care facem ce ne place în timpul liber, dar care crește vizibil de la an la an.

Față de anul 2019, sunt mult mai atent la afirmațiile legate de mediu, mai ales prin prisma rolului pe care îl am. Nu aș numi oko un brand sustenabil încă. Mai avem mulți pași de făcut până să ajungem un brand certificat ca sustenabil. Până una-alta, încercăm să luăm cele mai înțelepte decizii în ceea ce privește materialele, producția, etichetarea, ambalarea și remunerarea corectă a tuturor celor implicați.

O decizie pe care am luat-o, în lipsa unor bugete de comunicare, a fost să facem călătoria invers față de alte branduri. Am început în offline, apoi am migrat spre online.

Am încercat să fim prezenți la toate târgurile fizice din București, în magazinele relevante din centrul orașului – oriunde a fost nevoie de deplasare, relații umane și investiție de timp, în locul unor bugete mari de advertising. Am avut norocul să fim sprijiniți, în primul rând, de echipa ALTRNTV, de OTOTO și de echipa Cărturești. În timp, am început să participăm la târguri și festivaluri din toată țara, precum IARMAROC la Cluj, Neversea, Electric Castle, UNTOLD, Jazz in the Park, și peste tot pe unde am avut ocazia. De ce? Pentru că, înainte de toate, vrem să ne distrăm împreună și nu suntem dispuși să punem profitul înaintea poveștii.

Pe parcurs au apărut și o serie de colaborări B2B, iar noi am devenit mai experimentați. Primele colaborări au fost cu SIS, pentru merch-ul intern, și în cadrul Climate Change Summit, unde am realizat tricouri pentru speakerii invitați la eveniment. Produsele au fost fabricate din material 100% reciclat, ilustrațiile au fost realizate în colaborare cu doi artiști locali, iar tricourile includeau o integrare cu realitate augmentată, permițând scanarea modelelor.

Anul acesta am colaborat și cu cei de la Lidl pentru o colecție de hanorace, lansată cu ocazia debutului contului lor de TikTok, care s-a bucurat de un succes extraordinar.

Cred că provocările pe care le întâmpinăm sunt cele obișnuite, întâlnite de majoritatea antreprenorilor mici din România. Lipsa capitalului este, desigur, o provocare, dar nu din cauza lipsei profitabilității, ci pentru că avem o viziune idealistă pe care nu o putem atinge instant, neavând fondurile necesare. Pe de altă parte, lipsa capitalului vine la pachet cu dezvoltarea creativității, agilității, răbdării și altor calități esențiale. Sunt multe branduri care pornesc cu capital de start, dar dispar rapid pentru că parcurg prea mulți pași mult prea repede.

It’s all about the small wins. Poate una dintre cele mai importante calități ale unui antreprenor, asemenea unui sportiv, este reziliența. Oricât de cool ar fi ideea, cine nu este rezilient nu poate ține pasul. Uneori trebuie să fii mai pasionat de rezolvarea problemelor decât de ideea în sine, iar eu sunt.

Ai câștigat un program SIS și pasiunea ta pentru sustenabilitate s-a transformat acum în jobul tău de Program Manager al Academiei de sustenabilitate. Cum a fost această experiență?

În cadrul SIS am avut, zic eu, un parcurs complet. Cunoscând programele SIS încă din 2018, în 2019 am hotărât să mă înscriu cu o idee la Social Impact Award și am fost selectați ca unul dintre cele trei proiecte câștigătoare. Ulterior, m-am alăturat echipei Future Makers ca voluntar, apoi am devenit Project Coordinator și, ulterior, Project Manager în cadrul aceluiași proiect. Între timp, cred că toți am ajuns să înțelegem că ne vom concentra atenția în direcția sustenabilității.

Până în 2023, am lucrat „câteva ore” pe zi în SIS. Apoi am preluat unul dintre cele mai importante proiecte ale organizației, Academia de Sustenabilitate, și am renunțat la jobul din corporație. Deși decizia nu a fost foarte dificilă, nu a fost nici cea mai ușoară. M-am simțit persoana potrivită pentru acest rol. Înțeleg lumea afacerilor, am un mic business și am acumulat anumite cunoștințe din sfera sustenabilității încă din 2019, de când am început să conturăm oko. Deși nu mă consider tocmai un activist, îmi place să lucrez cu persoane pasionate, astfel încât, la finalul zilei, să obținem un echilibru între business și un activism sănătos.

Privind în urmă, am avut o experiență minunată. De la trei persoane pe un grup de WhatsApp am ajuns la aproape 20 de oameni care folosesc cele mai noi tool-uri. Este imposibil să nu fii fascinat. O lungă perioadă, literalmente, noi pasam, noi centram și tot noi dădeam cu capul. Apoi am crescut și ne-am adunat din ce în ce mai multe mâini și suflete dedicate.

Astăzi avem o echipă de specialiști, o direcție organizațională bine definită, călătorim în țară și în afara ei, avem o viziune, strategii și parteneri de cel mai înalt calibru. În zilele importante de filmări, la evenimente mari sau când vizităm alte țări și organizații, mi-e destul de greu să fiu complet prezent. De multe ori mă pierd în jurnalul meu mental, reflectând la procesul de creștere al SIS, care a pornit ca un incubator pentru idei de start-ups.

La finalul zilei, atât eu, cât și afacerea mea suntem un produs al acestei organizații. Pentru un tânăr de 27 de ani, să fii martorul unui asemenea proces de dezvoltare este incredibil.

Ai văzut sute de soluții în programele de educație ale SIS, inclusiv de mobilitate. Cum vezi rolul mobilității verzi în tranziția către un viitor mai sustenabil?

Cred că primul șoc major pe care l-am avut când m-am mutat din Iași în București a fost legat de trafic și de numărul mare de oameni. La început, am apreciat agitația orașului. Apoi, pe măsură ce m-am maturizat, am început să mă întreb dacă nu există și o altă cale. Călătoriile în țările vestice demonstrează că se poate și ne oferă modele pe care să le înțelegem, să le replicăm și să le îmbunătățim.

În ultimii ani am observat destul de multe idei noi puse în aplicare în oraș. Unele dintre acestea au fost primite mai bine, altele mai puțin bine. Personal, consider că cel mai important este să testăm, fie că vorbim despre ride-sharing, trotinete, biciclete sau noi rute și reguli de circulație pentru metrouri și tramvaie. Unele idei vor reveni sau se vor îmbunătăți atunci când infrastructura va permite o utilizare sigură și eficientă.

Este foarte important ca cetățenii să înțeleagă că testarea este primul pas. Trebuie să încurajăm cât mai multe astfel de inițiative. Soluțiile pentru probleme complexe precum mobilitatea și traficul sunt greu de găsit, deoarece există un număr aproape infinit de variabile atunci când începi să le pui pe hârtie.

Dintre propunerile cele mai fresh din piață, apreciez foarte mult Blue, soluția care oferă ride-sharing cu mașini electrice Tesla. Îi urmăresc de ceva timp și încerc să integrez această soluție în programele SIS.

Cred că, odată ce tot mai multe persoane vor începe să utilizeze Blue, prețurile vor deveni din ce în ce mai accesibile, iar acest serviciu va seta un nou standard în industria locală de ride-sharing. Fiind o persoană cu simț estetic, nu pot decât să apreciez selecția de mașini, lucru care contribuie, cred eu, la percepția pozitivă a oamenilor asupra orașului nostru.

Tema mobilității, la fel ca politicile sociale sau infrastructura urbană, face parte din categoria subiectelor discutate de toată lumea, dar pentru care este extrem de dificil să găsim o soluție ideală, capabilă să servească sute de mii sau chiar milioane de oameni. Îmi place să cred că majoritatea oamenilor înțeleg importanța mobilității verzi pentru dezvoltarea unui oraș sănătos.

Rolul în Academia de Sustenabilitate: În calitate de manager al Academiei de Sustenabilitate, cum te asiguri că echipa ta și partenerii Social Innovation Solutions contribuie la dezvoltarea de soluții inovatoare care să crească impactul comunitar în domeniul sustenabilității?

În primul rând, mă asigur că toată lumea este entuziasmată de ceea ce urmează să facem și că înțelegem cu toții că lucrurile se vor așeza pe parcurs. Orice proces include momente de neclaritate, mai ales atunci când dezvoltăm proiecte noi și abordăm subiecte sensibile. Iar, spre norocul meu, lucrurile evoluează foarte frumos, iar fiecare persoană implicată contribuie cu drag la dezvoltarea proiectului.

Faptul că lucrăm într-un mediu în care toți oamenii își doresc să facă un bine celor din jur ajută foarte mult. Desigur, mereu există mai multe perspective, însă îmi place foarte mult să ascult fiecare parte implicată și să pun, alături de echipa noastră, lucrurile cap la cap. Din punctul meu de vedere, mai ales în mediul ONG, este esențial să înțelegem că echipa este mult mai mare decât oamenii cu care ne întâlnim zi de zi și că rolul nostru este să arătăm empatie tuturor persoanelor și organizațiilor cu care interacționăm. Odată ce înțelegem nevoile tuturor stakeholderilor implicați în proces, putem veni cu soluții creative pentru a ne atinge obiectivele și a genera impactul în comunitate pe care ni-l dorim.

Contribuția ta la impactul în comunitate: Cum consideri că ai reușit să sporești impactul în comunitate prin proiectele și colaborările tale, și ce planuri de viitor ai pentru a continua să promovezi inovația și sustenabilitatea în România și CEE?

Prin intermediul proiectelor pe care le-am desfășurat, am reușit să contribuim la dezvoltarea multor afaceri și profesioniști din România. Numai în Academia de Sustenabilitate avem 15.000 de IMM-uri, peste 100 de participanți la grupurile de învățare, peste 80 de aplicanți la granturi și 11.000 de euro investiți în dezvoltarea sustenabilă a trei afaceri. Cred că, odată cu experiența, înțelegem din ce în ce mai multe despre cum putem genera impact în comunitatea locală și regională, precum și despre cum acesta poate fi măsurat.

În ceea ce privește viitorul, cu siguranță privirea noastră este îndreptată spre sporirea impactului regional și consolidarea inițiativelor naționale. Beneficiem de volume foarte mari de date, insights și feedback, iar asta ne va sprijini să eficientizăm toate eforturile noastre de dezvoltare a unui ecosistem sănătos.

Gaming, antreprenoriat & sustenabilitate:

Drumul lui Paul Nechita spre un impact real în comunitate

Context