Studiu national: Atitudini emotionale despre diversitate si incluziune in România

Social Innovation Solutions, IZI data și Interrobang Studio au efectuat un studiu in aprilie 2022 la nivel național cu 1010 respondenți, eșantion reprezentativ la nivel național urban în rândul populației digitalizate, cu scopul de a înțelege atitudinea românilor față de diversitate și incluziune în România. Studiu complet poate fi descărcat de aici.

Emoțiile românilor față de femeile din afaceri:

Atunci când au fost întrebați ce simt când aud cuvintele “femeie de afaceri”, respondenții au selectat emoții din spectrul pozitiv, prima emoție declarată cu privire la femeile de afaceri este dragul, cu 46% top mențiuni și 69% total mențiuni. Sentimentele de fericire au cumulat 32% din mențiuni, urmate de uimire, cu 17% top mențiuni. Din totalul respondenților un sfert se simt încrezători când vine vorba de femei în afaceri.

Femeile sunt cele care declară în mai mare măsură fericire (68%), în timp ce bărbații cumulează 42% dintre procente. Dintre cei care au bifat drag, 54% simt încredere, sentiment ce în total emoții are ponderea de 25%. Pe spectrul emoției drag, bărbații se remarcă prin procente mai mari de afectuos (13%) și grijuliu (6%) comparativ cu femeile (5% afecțiune, 3% grijă).

Emoțiile românilor față de persoanele cu dizabilități

Întrebați ce simt când aud  cuvintele “persoane cu dizabilități”, 7 din 10 respondenți bifează tristețe (cu emoțiile secundare: rănit,  vinovăție, singurătate).

După tristețe, următoarele emoții față de persoanele cu dizabilități sunt cele de drag (grijă, acceptare și afecțiune).

În rândul bărbaților, se remarcă mai mulți care bifează “neadecvat” (20%) față de femei cu numai 13%. Tot în rândul celor care au exprimat tristețe se remarcă Gen Z cu 22% mențiuni pe sentimente de vinovăție vs 12% la nivel de total eșantion.

Respondenții au fost întrebați ce altceva mai simt față de fiecare categorie investigată în studiu. Față de “persoane cu dizabilități”, dintre cei care prima dată au ales drag, 20% au mai ales tristețe și 11% au mai ales fericire.

Emoțiile românilor față de minoritățile etnice

România  este un stat omogen, din punct de vedere al populaţiei majoritare, dar în același timp, în România trăiesc un important număr de minorităţi etnice. Românii privesc aceste minorități cu tristețe, dar în același timp cu drag.

Emoția care adună cele mai multe mențiuni când vine vorba de minoritățile etnice este acceptarea (sub-emoție din grupul de emoții pozitive denumite în studiu “drag”), cu 18% din totalul mențiunilor. Grupul de emoții din jurul sentimentului de drag, cumulează 30% top mențiuni, urmat de fericire (14% top mențiuni) și tristețe (18% top mențiuni).

Se remarcă Gen Z cu semnificativ mai multe mențiuni pentru grijă (48%) vs total eșantion (14%), sentiment menționat în rândul celor care au bifat drag.

Dintre cei care exprimă fericire, 43% sunt liniștiți. Între timp, din cei care au selectat tristețe, 30% se simt neadecvat.

În cazul minorităților etnice, observăm și emoții negative, cu 1 din 10 respondenți care selectează “dezgust” ca primă emoție. Vedem și că, 24% dintre cei care au ales prima dată dezgust, au mai ales și furie, iar dintre cei care au ales ca primă emoție furia, 28% au mai ales dezgust.

Emoțiile românilor față de minoritățile sexuale:

Revoltă, dezgust și dezamăgire față de minoritățile sexuale.

Prima emoție declarată cu privire la minoritățile sexuale este dezgustul, cu 31% top mențiuni, urmat de uimire cu 28% top mențiuni. Dintre cei care au exprimat dezgustul, 36% sunt dezamăgiți și 35% revoltați, numărul acestora crescând în rândul bărbaților (41%) versus cel al femeilor (28%). În totalul emoțiilor menționate pe primul loc, revolta are o pondere de 9%, iar dezamăgirea de 11%.

Dintre cei care au ales uimirea, 36% sunt surprinși, cu o pondere în totalul primelor mențiuni de 10%. Cei între 25 – 34 ani se remarcă sub spectrul uimirii pe confuzie, aleasă de 44% dintre ei, semnificativ mai mulți față de cei 27% din total eșantion.

Atitudini despre diversitate și incluziune în România

După setul de întrebări legate de emoțiile simțite, respondenții au fost întrebați dacă consideră România anului 2022 o țară unde este încurajată diversitatea și incluziunea tuturor categoriilor de oameni. 44% dintre respondenți consideră că diversitatea și incluziunea tuturor categoriilor de oameni este încurajată în oarecare măsură sau mare măsură în România anului 2022, în timp ce 43% spun că nu este foarte încurajată, sau deloc, în timp de 13% consideră că nu au suficiente informații pentru a răspunde . Persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 44 ani (24%)  consideră că incluziunea nu este încurajată vs total eșantion (19%).

Oportunitățile egale pentru persoanele cu dizabilități sunt văzute ca fiind cea mai importantă problemă când vine vorba de diversitate și incluziune (42%), urmat de decalajul salarial între bărbați și femei (23%) și de reprezentarea scăzută a minorităților etnice (15%), integrarea comunității LGBTQIA+ fiind pe ultimul loc cu 7% mențiuni. Decalajul salarial e mai des menționat în rândul femeilor (27%) vs bărbați (18%), în timp ce integrarea comunității LGBTQIA+ e mai des menționată în rândul Gen Z (13%) vs total eșantion (7%).

Metodologie și arhitectură studiu

Studiu național pe un eșantion de 1010 chestionare online autoadministrate în rândul populației urbane digitalizate cu vârste cuprinse între 15 și 65 de ani, utilizatori de internet. Reprezentativitate național urbană pe gen, vârstă și regiune. Colectare date – 10 – 15 aprilie.

Corelațiile dintre prima emoție menționată și cea de-a doua, pentru fiecare dintre cele patru categorii cu risc de excluziune, pot fi văzute aici:

Studiul a fost realizat în parteneriat dintre Social Innovation Solutions, IZI data și  Interrobang Studio și ca parte din conversațiile despre sustenabilitate din cadrul Sustainable Futures, sub umbrela SDG5*, cu tema diversitatea și incluziunea.

*SDG-uri sunt 5 obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

Fiecare respondent a fost expus de câte 2 ori unui număr de 7 emoții generale (drag, frică, furie, tristețe, fericire, uimire, dezgust), pentru fiecare dintre cele 4 grupuri sociale despre care a fost întrebat: femei în afaceri, minorități etnice, persoane cu dizabilități și minorități sexuale. După fiecare dintre cele 2 expuneri, în funcție de emoția bifată, au avut de ales o emoție specifică din spectrul celei principale. Spectrele se pot vedea în paleta emoțiilor de mai jos: